ziua ratacirilor

mijesc ochii in sunet de tren. caci da, casuta mea de zece leva pe noapte are un rau in spate, si suntem in total trei locataori ai campingului. eu, o nemtoaica uratca cu prietenul eu, cu un transorter vechi, si un alt neamt, cu un mercedes care tracteaza o rulota mica-mica, ca o cochilie de melc. il cheama willi, are 65 de ani (dar arata de 45) si imi povesteste de turul pe care il face cu rulota prin balcani. a stat la murighiol doua saptamani, s-a plimbat cu barca prin delta. e foarte frumos in romania. nevasta-sa nu mege cu el in calatorii. cine stie ce o executa pe acasa :) are in frigider o sticla de vin romanesc, plin cu tuica, si ma imbie sa gust. frate! e dimineata si io merg cu motoru! esti nebun? :D ma intoreaba daca sunt student. nu mai sunt de vreo 7 ani, si nu-s indeajuns de batran sa apreciez complimentul. e foarte prietenos, dar mie imi e foame si am chef de drum. cuplul de nemti l-a fentat deja, se duc sa viziteze manastirea si pestera. eu upn bagajele si ii dau gaz. alerg vreo un sfert de ora, dupa care opresc la prima bodega si mananc mult si ieftin. aparatul foto se repara de la sine. nu prea bun. poentru prima oara am tupeul sa imi bag castile in urechi, si aflu ca nu e usor sa le mentii acolo cand iti pui casca.

drumul urca prin paduri, cu serpentine stramte dar foarte frumoase. golul alpin parca e mai jos in balcani. trec de guliamata dinozaurata, guliamata tunata, apoi niste monumente comuniste dubioase, pe care le-am denumit, in traditia exploratorilor, guliamata flacarata si ozeneeta.

ajung intr-un loc unde drumul spre stara zagora e in lucru si le zic un "dobr den!" hotarat unui inginer de drumuri si unui militian care pazesc bariera. sunt incantati de motor. si ei cred ca sunt din germania, dar ii linistesc. ma intreaba de cilindree, de an, in timp de in spatele lor, la vreo 50 de metri, trec niste caprioare cu iezi, ca si cum ar fi cea normal. astept cam mut, si nimeresc in spatele unei coloane de sase autobuze goale, care o iau pe drumul ocolitor. gropile sunt periculoase chiar si pentru roata de 19 a vacutei, asa ca imi temperez elanul. si merg incet si se mai aduna si niste nori. nu imi e frica de ploaie, face si ea parte din motociclism, dar n-am chef sa o experimentez chiar asa curand.


asta e in casti:

Florence and the Machine - Kiss with a fist


si aud pe curbe mai departe:


Pink Floyd - Welcome To The Machine

Pink Floyd - Have a Cigar


coborand scap de autobuze, pe rand, si imi dau seama ce usor e sa depasesti cu motocicleta. merg spre kalzanlak, apoi stara zagora unde ma ratacesc total, si ajung pe autostrada a2. mentin tupeul si nu consult gps-ul, insa stiu ca ma luat-o bine, adica inapoi spre oras. e cald tare la campie, si opresc intr-o parcare, dupa ce merg pentru prima oara cu 150. in parcare mananca un camionagiu cu figura de actor de filme cu batai - categoria C. e cumsecade, imi explica cum sa o iau, apoi imi da un carlsberg la 0.33, pe care il beau dintr-o suflare si o transpir imediat. vine din anglia, cara in camion o yamaha yzf 750, luata cu 700 lire de acolo. e tare mandru de ea, se uita de sus la vacuta :) plec spre simeonovgrad, pe care rar il gasesc pe indicatoare iar la un moment dat o iau cum imi spune instinctul, pe niste drumege de tara cu bolta de copaci. sunt singur, e minunat, ii dau 100 desi e foarte denivelat.
ma mai ratacesc odata incercand sa apuc spre granita, dar ma descurca un nene de la o vulcanizare. spre granita se aglomereaza urat, plin de tir-uri. pun ultima data benzina bulgareasca ieftina. trec de granita bulgareasca, apoi ajung in tromba la turci. fac balet cand opresc,  caci pe jos e foarte alunecos, asezonat cu bule de ulei de motor. aflu de la doamna de acolo ca trebuia sa imi puna si politia stampila, dar nu era nimeni in ghereta politiei cand am trecut eu. ma intorc ca pieton, imi iau stampila, si intru in turcia. edirne e aproape, dar se intuneca si ajung pe noapte. o iau pe "londra asfalti" adica bulevardul lor principal. e haos mare, e aglomeratie, iar sensurile sunt despartite de o bordura uriasa. turcii merg pe contrasens, cu scutere tunate cu neoane albastre. opresc in centru, parchez vacuta in zona pietonala si mananc foarte bun, linte, naut, pui cu orez. turcii se aseaza la masa mea fara sa ceara voie, si pare ca e ceva normal. din moscheea uriasa se aude rugaciunea de seara, melodioasa si ignorata de localnici.

ma satur, incalec cu gandul sa gasesc un camping pentru care vazusem semne inainte de oras. nu il gasesc, dar o iau vertiginos spre autostrada inspe istanbul. nu e bine, e seara, frig si negru, si parca am descoperit america cand vad iesirea inapoi spre edirne. straat iar centrul, intreb de hotel dar sunt numia din alea scumpe. ajung spre periferie si vad un hotelas pe margine, un nnee mavede ca incetinesc si imi afce semn. intru si aflu ca o camera e 45 lire, cam 90 lei. le zic ca eu caut camping, asa ca lasa camera la 60 lei, plus promisiuni solemne ca vacuta o sa fie super pazita. proaspat iesit din dus, ma uit la "trazniti in nato" varianta turceasca, la un televizor mic si adorm cu acumulatorii, gps-ul si telefonul in priza. azi am facut 380 km