ma intorc, caut cactus camping. nu am cum sa ma ratacesc pe aici. am sunat-o pe luisa, care a fost anul trecut sa faca the lycian way cu piciorul, si a ajuns sa se plimbe pe coasta cu microbuze locale.
si il gasesc. in drum mai e parcat un motor, o yamaha tenere mai veche, ceea ce e de bine, ca ma intleg cu oamenii cu enduro touringuri :) . si inauntru e lume, o masa mare parca e nunta. din drum ma ia un tip care pare sa stie engleza. barmanul. ii spun ca ma bucur, ca am venit din romania, ca aici voiam sa ajung si sa stau un pic. el zice ca nu, ca maine se inchide cosmelia. hai maaa! pe buneee? de aia am venit pana aici? da, s-a incheiat sezonul...(s-a incheiat poe dracu, e cald la voi ca la noi vara) uite noi aici facem petrecerea de final. intru insotit de barman. sunt frant de oboseala, dar lumea e prietenoasa, s-au mia imprastiat de la masa cea mare. in marea lor majoritate hipioti turci cam batrani, media de varsta pe la vreo 50, cu plete usor ridicole. Alp (asa il cheama pe barman, dar lumea il striga cu un L ciudat... un fel de Ailp) imi aduce o bere si ii zic sa isi aduca si lui una, ca fac cinste. se bucura, si vine cu doua, apoi ma paraseste imediat si se intoarce cu o farfurie de pilaf cu pui. combustibil pt om. :) stam, vorbim de motoare, de olympos, de turcia si romania. lumea ma gaba in seama, se opresc si schimba cateva cuvinte la masa noastra, le place ca am venit de departe si se mira. inca doua beri, pt mine si Alp. si inca doua. hai ma sa iti platesc. lasa, maine se inchide, nu o sa stie nimeni cte beri au fost in frigider. si mancarea e tot de pomana :). si daca tot sunt aici.. uite.. pot sa dorm diseara printre portocali, in ceardac, imi lasa el niste saltele acolo sa stau boiereste ca pe divan. cica sa nu imi pun cortul, ca poate se uita urat seful lui.
a doua zi il ajutam sa stranga scaunele, sa bata in cuie obloanele, sa isi intinda lantul la tenere-ul lui vechi si apoi am calarit impreuna pana la drumul principal.
3 years ago
