Monday, November 29, 2010

samotracia (I)

Natacha Atlas - Put a spell on you


e seara si eu sunt pe malul mediteranei. cat e de frumos! uite asa de frumos


sunt intr-un camping in küçükkuyu, de fapt o plaja cu maslini fosnitori. e umezeala, mi-am pus un hanorac pe mine. seara am mancat doar niste paine cu cascaval, si am baut un efes. nu tot cascavalul a fost al meu. au venit astia mici sa ceara, n-aveam cum sa ii refuz
mai devreme intrasera la mine in cort fraierii. i-am gonit, au fugit. cand m-am intors mai ramasese al treilea in cort, in coltul opus. a considerat ca nu e cazul sa se deranjeze si el. gazda mea, un turc care vorbeste o franceza minunata, s-a culcat in rulota lui. imi place de el ca e prietenos. nu imi place ca mi-a cerut enorm pe o noapte de stat in campingul lui pustiu. e capitan de vapor si ia doar doua contracte pe an. in restul timpului sta aici, in camping, in rulota lui plina de rafturi cu carti, cu un televizor si masline murate in borcan.

azi a fost o zi minunata. cald si frumos, iar eu am intrat prima data in turcia profunda. l-am lasat pe çan ca sa plec spre troia. un drumeag ca un mic rollercoaster ma duce la ilionul nu e cine stie ce, dar e aproape de cannakale. in primul rand e plin de japonezi, si intrarea e 15 lire. daca esti turc poti sa iti faci muze-kart, cu 20 lire. cu asta poti sa intri la orice obiectiv turistico-cultural din turcia, un an intreg. la intrare jumate din japonezi fac poze la fiecare geam al unui cal troian kitschios, pus acolo special pentru ei. sunt sigur ca habar n-au de iliada.





cealalta jumatate de japonezi fac coada la buda. iar eu ii spionez pe arheologi


ma incurc intre cele noua niveluri ale cetatii si trebuie sa imi schimb ritmul pasilor, sa raman fie inaintea grupului de rusi cu ghid, care ma urmareste. ilionul pare un deal arid, o gramada de pietre cu maslini deasupra, taiat in doua de santul lui schliemann. dar poti sa juri ca zidurile vibreaza. vibreaza de oamenii are au trait si murit aici din motivul lacomiei, sub pretextul frumusetii femeii. e cald rau, desi e aproape octombrie. dureaza enorm pana imi pun din nou echipamentul, ma frige ca l-am lasat legat cu un antifurt pe motocicleta. sunt pun contactul si plec, lasandu-i pe japonezi cu aparatele lor, eu cu drumurile si dealurile mele.

parasesc drumul batut, spre appolon syntheion. dealurile samotraciei par deja alta tara. parca s-au jucat niste uriasi cu niste pietre enorme. si imi place, pentru prima oara sunt cu adevarat pe backroads, eu care urasc drumurile batute. ma dau in rollercoaster, ma joc coborand panta cu motorul oprit, ca pe bicicleta.

Eddie Vedder - 03 Far Behind


cu fiecare viraj imi creste sufletul. simt cum ma repar, cum devin mai mult eu, asa singur pe drumul asta pe care intalnesti o masina la minim jumatate de ora. satele sunt mici, saracacioase, drumul se ingusteaza intre zidurile caselor, mi se pare ca o sa ma ratacesc. opresc si beau cu pofta din izvoare cu rugaciuni sapate in litere arabe.










apoi apollon, templul zeului soarecilor. aici urc si cobor pentru prima oara o panta cumplita, cu adaptarea mea de la ambreiaj. reusesc sa nu opresc motorul sai sa nu imprastii motoreta pe straduta abrupta. e iarasi cald, beau multa apa, si fur de sete si ofta niste rodii coapte. la plecare le pun in geaca

0 comments:

Post a Comment